Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Tempotimor (Dili) - Orgaun soberanu iha rai-laran kuaze dominante husi Frente Armada hanesan Prezidente Repúblika no Primeiru Ministru, inklui Xefe Estadu Maiór Jenerál FALINTIL-FDTL.

Tempotimor (Dili) - Igreja Katólika iha konfiansa ba Prezidente Repúblika, Francisco Guterres Lú Olo,  bele rezolve impase polítika ne'ebé la'o iha Timor-Leste.

Tempotimor (Dili) - Bazeia ba promesa Prezidente Repúblika (PR), Francisco Guterres Lú Olo hodi estabiliza impase polítika iha rai laran maka sei halo diálogu ho partidu polítiku sira ne'ebé hetan asentu iha Parlamentu Nasionál (PN).

Tempotimor (Dili) - Impase politika kontinua nafatin iha nasaun nee hafoin maioria deputadu Parlamentu Nasional vota abstensaun no kontra Orsamentu Jeral Estadu (OJE) tinan fiskal 2020.

Tempotimor (Díli)-Primeiru Ministru Taur Matan Ruak deklara nia entrega kargu PM ba Prezidente Repúblika Francisco Guterres Lu Olo hodi deside.

Tempotimor (Dili)-Jogadas politika iha Parlamentu Nasionál (PN) hamonu ona Timor Leste iha risku nia laran. Koligasaun Aliansa Mudansa ba Progresu (AMP) ne’ebé fila kotuk ba malu sai kauza prinsipal. Proposta Orsamentu Jeral Estadu (OJE) 2020 ne’ebé governu AMP aprezenta ikus mai la pasa.

Atu bele solusiona problema ne’e, iha senariu balun ne’ebé bele akontese, no eleisaun antesipada ne’ebé molok ne’e ema balun koalia, sai nu’udar dalan ikus liu ne’ebé Prezidente Repúblika Francisco Guterres Lu Olo bele tetu no foti.

Konstituisaun RDTL ne’ebé sai mata-dalan ba lalaok estadu, maske la fó interpretasaun klaru no serteza, maibé oferese mós obsaun balun ne’ebé Xefe Estadu bele foti.

Mosu hanoin balun atu PR Lu Olo dezolve PN bazeia ba Konstituisaun RDTL artigu 86 alineia F. Iha alineia refere hatete: “Hakotu Parlamentu Nasional, iha kazu krize boot institusional nian ne’ebé labele iha formasaun governu ka aprovasaun Orsamentu Jeral Estadu nian, iha tempu naruk liu loron neen-nolu, bainhira rona tiha ona partidu politiku sira ne’ebé hetan asentu iha Parlamentu Nasionál, no rona Konsellu Estadu, iha tempu ne’ebé laiha kdasar juridiku atu hala’o disolusaun, tenke haree tuir artigu 100”.

Perspetiva seluk, bele refere mós ba Konstituisaun RDTL artigu 108 kona-ba Governu nia Programa; artigu 109 kona-ba Apresiasaun ba Governu nia Programa; artigu 110 kona-ba Husu Votu Konfiansa; artigu 111 kona-ba Mosaun Sensura; no artigu 112 kona-ba Demisaun Governu.

Ba kestaun ne’e, politiku-nain ida Avelino Coelho hatete, iha senariu balun ne’ebé bele akontese ba situasaun atual.

Senariu dahuluk, Avelino dehan, maske OJE 2020 la pasa mós governu AMP bele iha obsaun atu aprezenta tan proposta OJE ida.

“Governu bele funsiona ho orsamentu duadesimu par depois prepara fila fali Orsamentu Jeral ida, bele aprezenta fila fali (ba PN) iha Outubru. Kona-ba orsamentu duadesimu dura fulan rua-rua, entaun governu tenke ba fali Parlamentu Nasionál atu husu tan orsamentu duadesimal. Ne’e perspetiva ida,” deklara Avelino ba Tempotimor.com, foin lalais.

Kona-ba Konstituisaun artigu 86 alineia “f”, Avelino esplika artigu ne’e ninia esplikasaun abstratu hela, tanba se liga ba artigu 100. Tanba ne’e intrepresaun artigu 86 ne'e labele aplika ba situasaun agora.

“Alineia F (artigu 86) halo mós referensia ba artigu 100. Depois de governu aprezenta nia programa tinan lima, aprezenta orsamentu primeiru ba segundu orsamentu la liu, entaun governu uza ona orsamentu duadesimu, entaun laiha ona dalan ba dezolve Parlamentu (Nasionál),” dehan Avelino.

Nia esplika liu tan katak, se PR atu utuliza artigu 86, iha ona interpretasaun rua. Ida loke dalan, ida la loke dalan, depende interpretasaun jurista sira.

Maibé, tuir Avelino nia interpretasaun, artigu 86 alineia “f” la aplika ba OJE ne'ebé sumba hafoin tinan rua (2) ka tolu (3) governasaun, so ba de’it governasaun tinan ida.

“Maibé konfome mós ba jurista sira seluk nia interpretasaun diferente. Depende ba teoria interpretasaun konstitusional ne'ebé ita uza, tanba ita-nia lei ne’e komplikadu demais, laiha lejislasaun komplementar ne'ebé hakle’an tuir dispozisaun jeral. Ita-nia lakunas mak ne’e.”

Senariu ikus liu, tuir Avelino mak PR bele konvoka eleisaun antesipada.

“Maibe ne'e interpretasaun hela, tanba ida ne'e ita-nia rezimentu Parlamentu (Nasionál), ita-nia lei komplementariu la esplika klaru,” dehan Avelino.

Maske nune’e, tuir nia interpretasaun, iha posibilidade atu governu AMP aprezenta tan OJE dala ida ba PN hodi diskuti no aprova.

Bainhira governu AMP aprezenta tan, Avelino hatutan, partidu sira ne’ebé asentu iha PN presiza halo ona konsertasaun politika atu nune’e la akontese tan situasaun ne’ebé mosu daudauk ne’e.

Hatan ba karik laiha konsentrasaun politika, iha posibilidade atu forma koligasaun foun ka PR bele direitamente deside eleisaun antesipada, Avelino hataan, maske konstituisaun la koalia klaru, maibé PR iha kompetensia,

“Pratikamente rai barak hanesan Portugal iha hela. Buat ne'ebé ema bolu converse inisiativas presidencial. Ita nian momentu 2006 buat ne'e iha, Primeiru Ministru rezigna aan Prezidenti Republika iha inisiativa forma governu, embora Maun Ramos Horta ba fali Primeiru Ministru mais nafatin iha partidu FRETILIN nia liman”.

“ida ne'e narativas referensia esperensia iha ona. Entaun ida ne'e mós Prezidente (Repúblika) iha inisiativa ou bele halo ida ne'e ou bele mós Prezidente bolu líder partidu politiku sira atu tuur hamutuk oinsa mak bele hakat ba oin, ne'e inisiativa Prezidenti Repúblika nian,” dehan Avelino.

Kona-ba situasaun AMP ohin loron nian, tuir Avelino, bainhira OJE 2020 la pasa hatudu katak AMP laiha ona koezaun no ladun iha sentimentu.

“Ne’e mak ohin ha’u dehan ne’e bele permite situasaun foun mosu, tanba ne’e AMP bele tuur hamutuk par halo reflesaun atu hadia uma-laran par bele solidu fali. Agora depende ba partidu tolu ne'ebé forma AMP”.

Dalan ne’ebé tuir Avelino AMP bele foti mak maske lei permite atu partidu politiku sira ne’ebé halo koligasaun pre eleitoral iha bankada ketak-ketak bainhira tama iha PN, maibé AMP bele halo ona bankada ida de’it.

“Sira tenke halo Bankada AMP de’it. Presiza dialogu entre sira mak kuandu bele rezolve ha’u hanoin laiha difikuldade ba sira. Bainhira sira lá solidu, kualker interpretasaun juridiku laiha validade tanba politikamente sira mós labele kontinua ona, agora depende ba sira iha ka lae kapasidade konsertasaun politika,” nia dehan.

Tempotimor (Dili)-Besik tinan rua ona governu Aliansa Mudansa ba Progresu (AMP) ne’ebé lidera husi Primeiru Ministru Taur Matan Ruak hasoru problema oioin. Inserteza politika ne’ebé fó influensia ba ekonomia Timor Leste sai nu’udar problema boot ida ne’ebé to’o ohin seidauk iha solusaun.

Tempotimor  (Dili) – Xefe Estadu Maior Jenerál F-FDTL, Major Jenerál Lere Anan Timur konsidera estetementu atuál Sekretáriu Jerál Partidu FRETILIN, Mari Alkatiri katak tempu besik ona lider sira atu tuur hamutuk filafali, tenke hatudu iha prátika. Jenerál Lere dehan, labele bosok.

"Uluk iha ai-laran mós ha'u nia maun Ramos Horta mai dehan gerrilleiru sira lakleur ona imi sei tun  ba villa hamutuk ho povu dada bandeira harii liberdade iha 1989. Maibé, to'o mai 1999 mak foin realiza. Ema hira mak la mate? Ne'e mak ha'u dehan, imi lalika mai bosok. Prátika mak hatudu. Dehan lakleur, bainhira ne'e ita lahatene. Lakleur ne'e, tinan 10 mós dehan lakleur," afirma Lere iha Palásiu Prezidensiál Bairru-pite, Kuarta (13/11).

Nia hatutan, lider sira tenke hamutuk para bele halo kritika ba malu hodi identifika ida ne'ebé mak loos ka sala.

"Ha'u rekoñese sira egois. Ne'e mak jerasaun tuan. Kuandu la tuur hamutuk ne'e tanba saida? Tanba  de'it arogansia ita lakohi sala. Lakohi ko'alia ba malu ne'e tanba saida? Prinsípiu uluk iha ai-laran kritika, dialogu ne'e mak prinsipál. Maibé, ita lakohi tuur hamutuk, se mak sala se mak loos, lahatene. Maibé, kuandu tuur hamutuk ne'e problema sala imi de'it mak hatene. La'ós ema liur," Lere dehan.

Lere esplika, lider na'in lima ka neen koñesidu iha Timor. Sira, tuir Lere, tenke hamutuk para kritika ba malu, tanba nasaun ne'e presiza la’o ba oin. Nia dehan, hamutuk mak iha forsa. Ketak ne'e, labele.

"Ha'u fiar, sira iha vontade duni atu hamutuk no iha responsabilidade. Tanba uluk ita hili ona opsaun atu ukun an. Entaun, tenke responsabiliza. Sei ita ukun an mak han malu, estrada ladiak, kiak nafatin ne'e ukun an la folin," Lere afirma.

Jenerál fitun rua ne'e mós fó analojia kona-ba uma ida ne'ebé presiza alicerse. Ne'ebé, tuir Lere jerasaun tuan sira mak tenke halo alicerse ne'e metin. Nia dehan, bloku ne'e iha alicerse nia leten.

“Bloku bele monu, maibé alicerse labele monu. Enkuantu alicerse monu, mak uma ne'e sei sobu rahun,” Lere haktuir.

Nia dehan tan, jerasaun tuan tenke preokupa ho joventude atu rai buat di'ak ba sira, atu dezenvolve no banati tuir.

Tempotimor (Dili)-Xefe Estadu Maior Jeneral FALINTIL Forsa Defeza Timor Leste (F-FDTL) Maijor Jeneral Lere Anan Timur afirma ninia pozisaun hodi kontinua mantein prioridade rekrutamentu ba membru foun F-FDTL ba veteranu nia oan.

Tempotimor (Dili) – Vise Prezidente Parlamentu Nasionál, Luis Roberto hatete para bele ezekuta ho di'ak Orsamentu Jerál Estadu (OJE) 2020, presiza halo kompleta estrutura membru Governu, inklui na'in sia (9) ne'ebé to'o agora sediauk hetan tomada pose, husi Prezidente Repúblika.

“PN husu nafatin ba Prezidente Repúblika atu fó pose ba membtu Governu na'in sia (9) hodi bele ezekuta OJE 2020. Bainhira la hetan pose, susar atu hetan garantia ba ezekusaun orsamentu ho di'ak,” hatete Vise II PPN ne'e ba média, Segunda (07/10/19) iha Parlamentu Nasionál.

Nia esplika, PN hala'o ninia funsaun hanesan reprezenta povu hodi prevee orsamentu. “Maibé, atu ezekuta ou halo jestaun ba OJE ne'e, Governu mak hatene. Tan ne'e, ita husu ba Prezidente Repúblika atu halo kompletu ou fó pose ba membru Governu na'in sia (9),” Luis husu.

Entretantu, deputada Bankada PLP, Maria Angelina Sarmento hateten, iha proposta IJE 2020 ne'e, dia 15 Uutubru sei mai iha PN sei halo diskusaun. Nune'e, sei halo revizaun ba OJE atu tetu oinsa Governu atu ezekuta.

"Tanba ne'e PN nia funsaun atu fiskaliza no fó hanoin dei't ba Governu.  Tanba ne'e ita hotu fo fiar ba Governu nu'udar ezekutadór atu bele ezekuta OJE povu nian. Nune'e, atu ezekuta ho di'ak depende ba Governu atu oinsá para bele rezolve mós membru Governu ne'ebe inkompletu hodi garante ba ezekusaun osan povu nian," katak Angelina.

Nia afirma, proposta OJE ba tinan 2020 ne'ebe aprova ona husi Konselu Ministru ho montante $ 1.95 Biliaun atu ezekuta ho diak filafali ba Goveru.

Page 5 of 6
Darwin_Optic

Popular

Error: No articles to display

.

Contact us

Palapasu
Dili, Timor-Leste
+670 7723 4852
+670 7728 1698
http://www.tempotimor.com

Kalendariu Arkivu

« April 2024 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30          

Tempo Timor Networks

Online Counter