Realidade ida ne'e, tuir Oliveira, halo jerasaun foun sai pániku. Liliu atu sai lideransa ba futuru nasaun ne'e nian. Nia dehan, realidade ida ne'ebé la refleta unidade nasionál uluk forte iha 1975 to'o 1999, hodi Timor-Leste hetan ukun rasik an.
"Ha'u inklui jerasaun 1990 nian. Ita ko'alia iha jerasaun 1975, 1980, 1990 no jerasaun 1999. Maibé, jerasaun 1990 nian, tanba iha tempu hirak ne'e mak ha'u partisipa," Oliveira hatete iha salaun Ministériu Solidariedade Sosiál (MSS).
Nia afirma, diferensa ideolojia ne'e, baibain de'i. Maibé, ita presiza mak respeita normas demokrasia ne'ebé iha Timor-Leste. “Ita lalika hatudu hanesan nakloke (malorek) demais, vinga malu no selok malu. Ne'e hatudu ezemplu ladi'ak ba ita nia jerasaun," Oliveira dehan.
Maske nune’e, Oliveira sente tauk bainhira lider nasional sira laiha hotu. Nia dehan, jerasaun foun sira bele sai aat liu, ikus mai nasaun estraga. “Ida ne'e mak ita sente triste no preokupa,” nia kontinua.
Nia espera, atu unidade nasionál ne'ebé uluk 1975 to'o 1999 hodi TL hetan nia liberdade bele akontese fali iha tinan 20 referendum ne'e, lider sira labele hato'o liafuan ne'ebé kro'at ba malu, para hatudu katak Timor-Leste iha unidade nasionál.