Deputadu Parlamentu Nasionál (PN) husi partidu Frente Revolusionáriu Timor-Leste Independente (FRETILIN), Francisco Miranda Branco kestiona kona-ba emprezáriu sira nia investimentu iha TL laiha, maski iha governu anteriór kada tinan sempre aloka osan ne'ebé ho kuantidade boot ba fundus infra estrutura no seluk tan mak benefisia maka'as ba emprezáriu sira.
Nia dehan, antes ne’e governu nia diskursu retórika hateten atu fortifika no atu hakbi'it seitór privadu sira hodi bele hamri'ik mesak sai parseiru governu nian, maibé realidade laiha.
"Realidade governu iha tempu ne'ebá hakbi'it kroni-kroni de'it, ne'ebé agora daudaun ita bele haree, sira nia realidade la investe iha Timor-Leste. Osan ne'ebé sira iha lori la hatene investe iha ne'ebé", Francisco Miranda Branco hateten ba www.tempotimor.com iha PN, Kinta (25/12).
Nia konsidera asuntu ida ne'e kulpa husi governasaun anterior nian ne'ebé halo hodi husik hela, to'o ikus seitór privádu timoroan sira hasoru problema laiha fasilidade, emprezariu sira laiha relasaun di'ak ho poder polítiku iha tempu ne'eba la hetan asesu ba projeitu Governu nian, nune’e ohin loron emprezáriu sira laiha kapasidade atu bele hamrik mesak iha tempu pandemia Covid-19.
Deputadu ne’e hatutan, situasaun ne'e rasik hatudu ba ema hotu katak realidade husi polítika ne'ebé governu iha tempu tinan 10-resin nia laran halo, hakarak fó kbi'it ba seitór privádu atu bele hamri'ik mesak hodi sai parseiru governu ninian hodi halo dezenvolvimentu nasionál sira bele investe fali seitór sira seluk.
"Maibé ida ne'e la halo, saída mak realidade ita haree mak hakbi'it grupu ida, rua, tolu, haat, sai króniu poder polítiku iha tinan 10-resin nia laran", nia dehan.
Kada tinan OJE sempre liu US$1.5 biloeins maibe osan sira ne'e sai hotu ba rai liur liu husi emprezariu sira tan kuran lokalizasaun.
"ha'u hare'e emprezariu xines no internasional seluk sempre ba tranfer osan iha banku ho montante bo'ot ba sira nia rain. Entaun osan sira ke Parlamentu Aprova hela iha rai laran ne'e menus los tan ba ita la iha politika ida hakbi'it ita nia produsaun lokal mas depende liu ba importasaun," dehan Jose d. S. da Costa, estudante fakuldade Ekonomia iha Universidade ida iha Dili. (*)