Print this page

Governu Esforsu Konsensializa Komunidade Labele Tesi Ai Arbiru

Ai horis ne’ebé komunidade tesi estragu. Ai horis ne’ebé komunidade tesi estragu. Foto Suplay

Tempotimor (Dili)-Governu liuhusi Sekretáriu Estadu Ambientál (SEA) halo esforsu boot atu konsensializa komunidade sira labele tesi ai arbiru, tanba fó impaktu maka’as ba nasaun iha futuru.

Diretór Nasionál Biodiverisdade, Rui dos Reis Pires hatete, atu reduz mudansa klimátika iha Timor-Leste tenke iha konsiénsia hodi konserva rekursu biaodiversidade sira iha rai laran, tanba ne’e, sensibilizasaun durante halo la'ós de'it iha nível komunidade, maibé hahú husi nível Nasionál ba to'o iha Aldeia.

“Problema boot ne'ebé dadaun Sekretáriu Estadu Meiu Ambiente liliu Diresaun Biodiversidade enfrenta mak problema degradasaun ne'ebé ligasaun ba biodiversidade hanesan, sunu ai no tesi ai, halo to'os muda ba mai, kasa ilegál, ida ne'e hanesan dezafiu boot ne'ebé ita enfrenta", dehan nia ba www.tempotimor.com iha kna’ar fatin Mandarin, foin lalais ne’e.

Nia informa, iha ona Lei sensibilizasaun, ne’ebé atu proteje no konserva rekursu biodiversidade hodi bele uza ho sustentabilidade.

“Maibé, ita-nia komunidade seidauk iha konsiénsia katak, biodiversidade, animál ka ai ne'ebé eziste, impórtante tebes atu bele asegura sustentabilidade husi natureza, aumezmu tempu kontribui mós ba utilizasaun sustentavel ba hasa'e rendimentu ekonómia”, esklarese nia.

Nune’e, halo ona sensibilizasaun ba kada universidade, instituisaun Governu, F-FDTL no PNTL, atubele konsensializa ema hotu proteze rekursu biodiversidade.

“Kuandu haree didi’ak animal ho ai-horis sira ne'e, iha relasaun ne'ebé forte tebes ho ita ema, tanba sira suporta ita, se ita estraga ona iha parte ida mak nia konsekuénsia ne'ebé sei mosu la'ós afeita de'it ba ema ida ka rua, maibé afeita ba Timor no ba mundu tomak, tanba ambiente ne'e laiha limitasaun”, dehan nia.

Diretór ne’e afirma, kuandu tesi ai arbiru nia impaktu rai sei manas no maran, nune’e udan been mós latun ba rai okos, maibé ba liu tasi, entaun sei hamosu inundasaun no bee la tun ba rai okos, abanbainrua bee atu uza ba nesesidade bázika susar.

“Ita iha Dekretu-lei ne'ebé foin lalais aprova husi Prezidente Repúblika, Francisco Guterres ‘Lú Olo’, iha 6 de fevereiru 2020, ne'ebé ko'alia espesialmente ba iha protesaun biodiversidade”, inofmra nia.

Maibé, uza Lei atu penaliza sira, dahuluk sensibiliza malu lai, bainhira komunidade komprende ona kona-ba sira-nia direitu no dever, depois haree bainhira buat balun ne'ebé demaziadu kontra ona Lei, bele halo penalizasaun ba sira.

“Ita mós iha Kódigu Penal husi artigu 215 to'o 221 ne'ebé ko'alia kona-ba labele tesi ai, labele sunu rai no labele kasa ilegál ne'e iha ne'ebá hotu, agora Kádigu Penal artigu ida ko'alia espesiál ba biodiversidade ne'e, iha artigu 17”, esplika nia.

Alende ne’e, Diretór Diresaun Nasionál Alterasaun Klimátika, Augusto Pinto mós esplika, bainhira tesi ai arbiru nia impaktu barak, tanba sei kontribui ba Co2 (Carbon dioxide) emisaun.

“Alende tesi ai, bainhira fatin mós, udan monu mai ho intensidade boot bele lori rai bokur sira ba hotu tasi, lakon rai bokur ne'ebé fó impaktu boot ba agrikultór sira", dehan nia.

Nune'e mós, ai-horis sira ne'ebé kuda presiza rai bokur, tanba Timor nia situasaun, rai nia bokur ki'ikoan, entaun se kontinua estraga ambiente, sunu no tesi ai arbiru, séi lakon rai bokur.

“Ita kontinua sunu no tesi estraga, rai sei sai degragadu ka maran hanesan tesik ba Likisá sorin, Manatutu sorin balun, Dili nia sorin balun, Aileu sorin balun, rai sira ne'e degragadu, katak rai sira ne'e, ai-bubur, ita tesi halo rai nia bokur lakon eh ai hanesan ai-bubur ne'e mós halo rai ne'e krekas, ne'ebé rai nia kondisaun la di'ak ona, ita estraga tán, entaun ita kuda buat ida la moris, entaun Governu, Autóridade lokál ho komunidade tenki buka fali opsaun seluk oinsá mak ai bele moris iha rai krekas ne'e", argumenta nia.

Situasaun ne’e, Koordenadór Reprezentasaun Territoriál Floresta Plantasaun Indústria Baukau, Pascoal Afonso Belo, husu ba komunidade sira atu labele tesi ai arbiru.

“Ami nafatin fó informasaun ba komunidade sira para iha konsiénsia kona-ba labele tesi ai, sunu rai arbiru”, apela nia.

Bainhira, komunidade sira kontinua tesi ai arbiru, sei fó impaktu negativu ba rai, hanesan bee matan sei maran no akontese inundasaun, rai manas, tanba laiha ai-horis sei fó atmosfera ladiak hodi hamosu Carbon dioxide a'at ba ema nia saúde.

Hahú Timor-Leste ukun-aan implementa kedas regra númeru 17/2000, nune'e mós iha rejime jerál númeru 14/2017 parte floresta nian, bandu sidadaun sira atu labele tesi ai no sunu rai arbiru.

Alende ne’e, iha dekretu lei númeru 05/2016, hatete, atu promove área protezidu sira iha teritóriu nasionál, nune'e atu solusiona problema tesi ai no sunu rai arbiru mak, parte floresta iha planu tolu atu halo prevensaun.

“Primeiru ita fó informasaun ba sira importante husi ai ne'e ba ita, segundu, ita uza oinsá sira labele tesi ai, sé lere toos ba mai, entaun ita saida (bandu) sira para labele lere toos ba mai, tenke halo toos ida permanente, ida ne'e solusaun ida ita buka atu halo, alende ida ne'e iha mós tanba de'it ai-sunu, entaun sira halo tunggu, para tein karik labele ho ai-futun boot, maibé futun ki'ik, ida ne'e mak solusaun ne'ebé ita uza agora bele reduz tesi ai sira ne'e”, afirma nia.

Nune'e, kontinua apela ba komunidade atu labele tesi ai-maran arbiru, baihira tesi ai mak parte floresta hetan sei halo intervensaun no prosesu tuir lei.

“Iha tinan ne'e, ita konsege kaptura ret-3 no dadaun prosesu la'o hela”, informa nia.

Maibé, nesesidade obriba komunidade iha Munísipiu Baukau kontinua tesi ai horis hodi fa’an atu sustenta ekonómia uma laran.

Komunidade, Manuel Braz hatete, nia parte deside hodi buka ai-maran hodi fa’an, nesesidade uma laran obriga, sustenta ekonómia uma laran.

“Tanba, moris ladun di'ak fa’an ai, ami buka ema nia ai-maran sira ne'e, matak ami la tesi”, esplika nia.

Nia parte hahú fa’an ai-sunu iha área Kairavela, Postu Vemase, iha tinan-2008 to'o ohin loron, maibé ai-sunu ne'ebé nia fa’an la fó rendimentu di'ak.

“Mais ou menus loron ida ema mai hola US$5 la'e US$2 de'it, futun ida fa’an ba US$0.25, sorte di'ak ha'u hetan US$10 loron ida”, konta nia.

Iha sorin seluk, komunidade, Ana Berta de Sousa hatutan, ai-sunu ne'ebé fa’an iha área Kairavela, Postu Vemase nian ba hili mak hodi mai fa’an, tanba nesesidade.

“Foti iha kraik ne'eba (parte Vemase-Kairavela) maran nian mak ami foti, matak nia bandu labele ta’a estraga, mais fa’an mós ema la sosa”, hatete nia.

Alende ne’e, komunidade fa’an ai-sunu iha Suku Triloka, Postu Baukau Vila, Melvio Zito dos Santos Belo, hatete, ai-sunu ne'ebé fa’an iha dalan futun ida ho folin US$0.50 ne'e, ta'a husi ai-horis sira iha área ai-bubur laran parte Triloka nian, tanba nesesidade.

Antes ne’e, iha loron 26 fulan-juñu tinan 2021, Sekretáriu Estadu Ambientál, liuhusi Sentru Edukasaun no Informasaun Ambientál, organiza brigada ambientál hamutuk ema na’in-500 halo atividade limpeza no kuda ai-oan estabelese trasu iha área kosteira no foho letene hodi prevene erosaun no inundasaun iha sidade Dili.

Tuir observasaun www.tempotimor.com iha tereñu nota katak, iha área Kairavela, Postu Vemase, no iha Suku Tiriloka nian ai-sunu ne'ebé komunidade sira fa’an, balun ai-maran no balun ta'a husi ai ne'ebé sei moris hodi habai iha loron to’o maran. (*)

Rate this item
(0 votes)
Tempo Timor

Ho hakraik an Tempo Timor hato'o komprimentus ba laitor sira katak, Jornal Tempo Timor hahu mosu iha imi le'et atu fasilita informasaun ba imi. Tamba ne'e ami presiza ita boot sira nia tulun atu ekipa jornal ne'e nian bele halao servisu jornalismu ho didiak.

Jornalista Jornal Tempo Timor, bandu atu hetan envelope ka sasan ruma husi fontes informasaun sira.

www.tempotimor.com

Related items