Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Tempotimor (Dili) – Impase Polítika iha rai-laran, a finál da'et hotu ba problema eletrisidade mate-lakan, ne'ebé rezulta halo populasaun barak ninia sasán eletrisidade sira, aat no kema saugate de'it.

"Ita iha tinan rua liubá, laiha osan atu halo manutensaun no atu hola ekipamentus. Armajen mamuk. Nia impaktu mak ahi mate-lakan," dehan Diretora Jerál Eletrisidade, Arlinda M.R.F.F. Miranda ba tempotimor.com no Jornál Independente iha ninia knaar fatin, Kaikoli, Dili, Kuarta (27/11/19).

Nia relata, kuandu eletrisidade mate ona mak foin ba halo atendementu. Kuandu lakan hela, husik hela de'it. Tanba laiha ekipamentus rezerva atu halo atendementu ho di'ak.

Arlinda afirma, kauza seluk ne'ebé halo ahi mate-lakan mak sasán ne'ebé avaria no distribuisaun uza sistema manual.

“Entaun, bainhira avaria iha parte ruma, parte téknika sira sei ba buka tuir mak foin halo atendementu,” nia esplika.

Sasán Aat

Alende ne'e, ba tempotimor.com populasaun iha Becora, J. Rigoberto (52) kestiona kona-ba ninia sasán eletrisidade hanesan jeladeira ka kulkas no kipas angin nomos sasán sira seluk, ne'ebé estraga, rezultadu husi ahi mate-lakan.

“Ahi mate-lakan hela de'it hanesan ne'e, halo ami populasaun nia sasán sira estraga hotu. Ha'u mós lahatene, sei ha'u lori sasán hirak ne'e ba reklama iha EDTL, kariik bele iha hanesan kompesasaun ka lae?” José hatete.   

Nia esplika, iha parte seluk, kondisaun ahi mate-lakan hela de'it hanesan ne'e, halo komunidade sira sente la hakmatek.

“Kalan-kalan ita tenke hadeer. Tanba, bainhira ahi mate-lakan hela de'it, provoka na’ok-teen sira bele tama uma na’ok ita-nia sasán balun,” nia hatete.

Tempotimor (Dili) – Reprezentante povu iha uma fukun Parlamentu Nasionál (PN), Kinta (14/11/19) espresa sentimentu triste ba jornalista, bainhira sira rona katak povu iha Covalima ta'a malu tan hadau malu bee-moos.

"Ha'u sente triste tebes. Tanba ne'e akontese no moris realidade nian mak ne'e. Katak iha nasaun ukun an ida ne'e, atu hemu bee kopu ida mós, povu tenke ta'a malu duni," dehan deputadu Adriano do Nascimento iha PN.

Adriano afirma, kada tinan Covalima sempre difikulta ba bee-moos. Maibé, iha bee matan boot rua ne'ebé Governu lakohi hadi'a hodi fornese ba komunidade.

"Problema iha Suai laran ne'e duni. Entaun bailoro bee laiha duni. Tanba fura tuun ba mós mina. Iha bee matan rua ne'ebé boot teb-tebes, iha parte Fohorem parte Aldeia Dato 2 no Dato 3 ne'e, kuandu Governu iha planu atu dada bele fornese ba Covalima tomak, inklui mós Same nia sorin bele hetan hotu bee ne'e," dehan Adriano.

Alende ne'e, deputadu Favião de Oliveira mós husu ba Governu atu hadi'a fornesimentu bee-moos ba populasaun iha munísipiu hotu.

"Governu presiza halo melloramentu bee-moos, ba ita nian populasaun liuliu iha munísipiu. Tanba, ita hatene katak nesesidade báziku hanesan bee no saneamentu. Tanba ida ne'e mukit liu iha munísipiu," dehan Favião.

"Ami sempre rekomenda hela de'it ba Ministru Obras Públiku  (MOP) hodi hadi'a no halo jestaun kontrolu nian ba bee matan sira ne'ebé iha munísipiu. Tanba, dalaruma ita haree populasaun balun susar ba bee. Dalaruma iha kapitál Dili ne'e de'it mós lori masa ba buka bee," nia salient.

Nia afirma, maske iha Dekretu Governu nian balu dekreta katak populasaun hotu ida direitu ba bee-moos, maibé presiza iha jesatun di'ak liuliu ba sistema kanalizasaun bee-moos ba populasaun nia hela fatin.

Tempotimor (Dili) – Relasiona ho eletrisidade ne'ebé kontinua mate lakan ne'ebé rezulta komunidade nia sasán balun avaria, Deputadu Sabino Soares ‘Guntur’ husu ministru rezigna-an bainhira laiha kapasidade atu jere.

"Kualker se de'it mak povu fó fiar hodi ba tuur iha ne'ebá, hodi jere povu nia osan, tenke konxiénsia no responsabilidade. Maibé, bainhira sente laiha kapasidade di'ak-liu rezigna-an. Rezigna-an, duké husi tinan ba tinan, periodu ba periodu mak ema tau kestaun ba ahi mate lakan. Ne'e signifika katak ita laiha kapasidade," afirma deputadu Guntur iha Parlamentu Nasionál (PN), Segunda (11/11/19).

Nia dehan, povu fó konfiansa hodi ba rezolve preokupasaun povu nian. Maibé, aumenta problema. Di'ak-liu rezigna-an.

"Se mak lakohi servisu ba povu no estadu, di'ak-liu rezigna-an. Ema matenek barak. Duké ba iha ne'ebá para komplika hotu servisu ne'e, di'ak-liu lalika obriga an," dehan Guntur.

Nia afirma, ba membru Governu ne'ebé tutela mak laiha kapasidade rezigna-an. Tanba ema ruma kuandu ba tuur iha kargu ruma, liuhosi partidu. Tanba ne'e, laiha direitu atu permenente iha fatin ida.

Iha parte seluk, deputadu Favião de Oliveira husi bankada FRETILIN katak dalan di'ak-liu mak jestaun husi EDTL nian hodi haree ba liña eletrisidade iha Kapitál Dili.

"Jestaun ladún di'ak no kontrolu ladún di'ak, tanba ohin loron ligasaun ilegál barak iha Timor laran tomak. Liuliu iha Kapitál Dili. Ida ne'e mós bele fó impaktu ba eletrisidade ne'ebé fornese ba komunidade sira," dehan Favião.

Nia dehan, komunidade barak kestiona tanba kada loron hola pulsa, maibé eletrisidade kontinua mate lakan.

"Ha'u hanoin tinan 10 ona, Governu investe liña eletrisidade. Loloos ne'e, laiha eletrisidade mak mate. Tenkeser lakan 24 oras. Ezeptu iha manutensaun ba parte ruma," nia dehan.

Tempotimor (Dili) – Problema igualidade jéneru iha Ministériu Obras Públiku (MOP), sai preokupasaun deputada Veneranda Lemos Martins no Maria Barreto, iha audiénsia ho MOP, Salvador Pires hamutuk ho ninia komitiva, Segunda (25/10/19) iha Parlamentu Nasionál.

“Señor ministru nian komitiva tuur iha oin ne'e, ha'u triste tebetebes. Tanba, Timor-Leste ne'e, investe barak tebes ba asuntu igualidade jéneru no TL hato'o ninia relatóriu iha komíte CEDAW kada tinan. Maibé, ita boot zero kortadu atu haree ba asuntu jéneru," dehan deputada husi Bankada CNRT ne'e iha audiénsia.

Deputada ne'e dehan, nia preokupa tebes ho igualidade jéneru iha Ministériu Obras Públiku (MOP) nian. Tanba, durante audiénsia ho komisaun C, D, E, F iha salaun plenária PN ne'e, husi MOP nia komitiva maioria mak mane. Feto ida de'it.

"Ida ne'ebé tuur iha oin ne'e feto ida de'it. Seraké ita Timor-Leste ne'e laiha feto mak matenek atu partisipa iha Obras Públiku ninian? Ka asuntu Obras Públiku ne'e ba asuntu mane de'it? Feto kapasitadu ita boot hasai hotu tiha? Triste. Feto kapasitadu ita boot hasai hotu tiha husi ita boot nia gabinete no ministeriu," dehan membru Komisaun F ne'e.

Entretantu, deputada Maria Barreto husi bankada CNRT mós lamenta ho igualidade jéneru nian iha MOP, tanba relatóriu laiha feto mak hetan benefisiáriu ba obra sira.

"Implementasaun deklarasaun Maubessi ne'e, to'o iha ne'ebé ona? Oinsá ita boot nia koordenasaun ho Sekretária Estadu Igualidade no Inkluzaun (SEII). Ema na'in hira mak hetan benefísiu? Tanba, ha'u haree iha livru rua, ha'u  la hetan indikador husi feto mak sai benefísiu iha projetu sira," dehan Maria.

Tempotimor (Dili)-Deputadu sira iha Parlamentu Nasionál konsidera Ministériu Obras Públika (MOP) ne’ebé lidera husi Salvadór Pires laiha kapasidade ezekuta Orsamentu Jeral Estadu (OJE) 2019. Tanba iha fulan 10 nia laran MOP foin ezekuta de’it pursentu 59.

Deputadu husi Bankada FRETILIN, Silvino Morais hatete, iha fulan 10 nia laran MOP foin ezekuta de’it pursentu 59 husi OJE 2019.

Ho nune’e, deputadu ne’e duvida ho deklarasaun husi MOP ne’ebé hatete katak sei ezekuta OJE pursentu 100 iha tinan 2019 nia rohan.

"Señor ministru iha mehi katak to'o iha Dezembru 2019 ne'e MOP sei ezekuta OJE 2019 pursentu 100, maibé ha'u dúvida uitoan, tanba durante fulan 10, foin 59%, depois hela de'it fulan rua mak atu atinje 100%? ne'e ha'u duvida boot," dehan deputadu Silvino bainhira halo audensia ho Ministru Salvadór iha PN, Segunda (28/10/2019).

Iha fatin hanesan, deputada Komisaun C trata asuntu Ekonomia no Finansas, Maria Angelica Rangel konsidera Ministru Salvadór laiha kapasidade atu ezekuta OJE.

"Ezekusaun orsamentu ne'ebé iha ita-boot ninia ministériu, ha'u bele dehan, ita-boot, ho ita-boot nia ministériu laiha kapasidade atu halo ezekusaun, tanba to'o iha fulan Outubru ministru ida ne’e foin ezekuta OJE 2019 iha pursentu 60 resin," dehan Deputada Angelica.

Nia hatutan, MOP mós la konsege implementa politika orsamental 2018.

"Orsamentu ne'ebé uluk tau ba kontrolu ba estrada no ponte sira ne'e tau $10.9 millaun dolar Amerikanu, maibé nia ezekusaun 1.5%. Diretór sira iha ita-boot nia kotuk ne'e balun mak foun, balun mesak tuan, husi ukun aan mak mai, tanba saida mak ezekusaun ne’e kiik ida hanesan ne'e?," nia kestiona.

Tempotimor (Dili) – Sekretáriu Estadu Protesaun Sivíl (SEPS), Alexandrino de Araujo ezije ba Ministériu Obras Públika (MOP), atu bele kria kondisaun ba estrada no be'e, hodi fasilita Bombeirus rezolve problema sunu rai, ne'ebé daudaun akontese iha fatin barak.

"Presiza koperasaun ho liña ministeriais sira seluk. Liuliu Ministériu Obras Públika (MOP). Tanba, Bombeirus ita rekruta no iha ekipamentu. Maibé, kuandu ahi han no dalan la asesu ou dalan aat. Ne'e problema," dehan SEPS iha Parlamentu Nasionál, Sesta (25/10/19).

La'ós problema asesu ba estrada de'it, SEPS mós lamenta ho situasaun balun ne'ebé akontese hodi obriga Bombeirus labele halo nia servisu ho di'ak.

"Tuir fali kona-ba bee. Hanesan foin lalais akontese iha Asumanu, Munisípiu Liquica, semana liubá. Bainhira Bombeirus ba rega, depois bee iha tanki hotu. Nia tenke karega fali bee. Mas, tenke ba buka bee iha fatin seluk. Ida ne'e katak, presiza iha preparasaun bee," nia haktuir.

SEPS reafirma katak nia mós halo ona planu iha orsamentu ba tinan 2020, hodi halo rekrutamentu tan Bombeirus no hola ekipamentu Bombeirus nian.

Tempotimor (Dili) – Tékniku enjeñaria na'in 14, husi Ministériu Obras Públika (MOP), Tersa (08/10/19) simu sertifikadu tanba kompleta ona sira-nia formasaun konstrusaun laboratóriu no enjeñaria sivil husi Portugal durante fulan 6 iha tinan 2018 liubá.

"Ohin ita fahe sertifikadu ba formandu sira hamutuk na'in 14 ne'ebé iha tinan kotuk tuir ona formasaun kona-ba kapasitasaun ne'ebé husi Portugal oferese ba ita nia funsionáriu sira ne'e liu-liu ba área enjeñaria iha MOP. Kompositu husi Diresaun Nasionál Obras Públika rasik hanesan Diresaun Nasionál Estrada, Ponte nomós Laboratóriu Nasionál, Peskiza Dezenvolvimentu Nasionál Obras Públika nian," hatete Vise Ministru MOP, Nicolau Lino F. Belo iha Hotel JL Vila, Fatuhada, Tersa (08/10/19).

Nia afirma,  formandu sira ne'ebé hetan ona sertifikadu ne'e barak liu mak aprende iha konstrusaun laboratóriu no enjeñaria sivíl.

Governante ne'e realsa, husi formandu sira ne'ebé simu ona sertifikadu, Governu liuhusi MOP kontinua fó autorizasaun ba funsionáriu husi MOP nia ne'ebé oras ne'e iha ona planu atu kontinua tan ho funsionáriu na'in 15, durante fulan neen iha tinan tuir mai.

Tempo Timor (Dili) - Transparansia sai nu’udar prinsipiu fundamental bainhira hakarak iha governasaun di’ak. Transparansia labele sai de’it nu’udar kompromisiu politika ida ne’ebé midar de’it iha ibun tutun, maibé tenke aplika duni iha realidade.

Tempotimor (Dili) –  Asosiasaun Juventude Nahareka (AJN), husu Governu atu tau atensaun ba komunidade Suku Nahareka, Postu Administrativa Ossú, Munisípiu Vikeke ne'ebé durante tinan sanulu resin ona, halerik nafatin kona-ba infraestrutura, liuliu estrada ne'ebé liga husi Ossú ba Suku refere.

Vise Koordenadór AJN, Joselino do Rosario Ximenes katak, Suku Nahareka dezde tempu uluk to'o mai ohin loron, seidauk asesu ba estrada, be moos no eletrisidade. Tanba ne'e, nia husu ba Governu atu tau matan mós ba povu Nahareka.

"Komunidade Nahareka dadaun ne'e, sei uza solar panel iha tempu kalan. Nune'e mós kondisaun estrada ne'ebé la di'ak, fó impaktu tebes. Susar ba komunidade atu lori nia produtu lokál hodi asesu ba merkadu iha postu no munisípiu," dehan Joselino iha jardin Fransisco Borja da Costa, Dili, Domingo (29/09/19).

Entretantu, iha fatin hanesan José Martins nu'udar membru AJN afirma, estrada, eletrisidade no bee moos to'o agora komunidade sidauk hetan asesu. Maski, tuir José, iha suku balun komunidade asesu ona infraestrutura báziku hanesan estrada, eletrisidade no bee moos. Nia dehan, so komunidade Nahareka rasik to'o agora seidauk hola parte iha dezenvolvimentu.

Nia mós afirma, nu'udar jerasaun foun Suku Nahareka nian, husu ba Governu atu haree ba povu nia moris ne'ebé seidauk hetan asesu ba dezenvolvimentu.

"Ami Juventude hanesan liman, ain, tilun no matan ba komunidade atu hato'o ba Governu atu rezolve problema sosiál sira ne'ebé komunidade emfrenta iha baze," katak Martins.

Komunidade Suku Nahareka, moris ho produtu lokál sira hanesan Bua, Nuu, Kamii no seluk tan. Maski nune'e, to'o agora, povu iha suku refere seidauk bele asesu merkadoria hanesan suku sira seluk, ne'ebé hetan ona infraestrutura di'ak.

Tempotimor (Dili) – Deputadu Francisco Miranda Branco hatete, Governu daualu mai atu halo reforma. Hadi'a buat ne'ebé sedauk di'ak. Maibé, sei hahalok fahe malu projetu loos duni, diskursu polítika sira durante kampaíña, retorika de'it.   

“Governu daualu ne'e, mai atu halo reforma. Hadi'a buat ne'ebé seidauk di'ak. Maibé, se ida ne'e loos duni (fahe projetu ba malu), diskursu polítika sira ne'e mesak retórika hotu de'it. Retórika ba kampaíña de'it. Depois, agora nia prátika nafatin de'it hanesan ida uluk," afirma Francisco Branco, Kuarta (25/09/19) iha sala Bankada FRETILIN nian, iha Parlamentu Nasionál.

Francisco Branco hatete lia hirak ne'e relasiona ho Kompañia Baekmoon Unipessoal ne'ebé liu shortlist ba projetu ualu (8) iha MOP. Baekmoon Unipessoal, nu'udar kompañia ne'ebé Luzerio Donzilio Junior da Conceição Teme, oan mane husi asesór prinsipál Ministru Obras Públika, Jorge da Conceição Teme, servisu.

Na'in husi kompañia sira seluk, ne'ebé partisipa mós iha tenderizasaun hamutuk ho kompañia Baekmoon Unipessoal, hahú deskonfia. Sira dehan, iha posibilidade boot Kompañia Baekmoon Unipessoal bele manan projetu lubuk iha MOP.

Francisco Branco deklara Parlamentu Nasionál sei bolu Ministru Obras Públika (MOP), para ba hatán  iha Parlamentu Nasionál kona-ba buat hirak ne'e.

"Ami iha podér atu bolu Ministru Obras Públika mai para hatán iha PN. Karik ida ne'e ami sei uza. Tanba, dalaruma mós bele loos no bele issu de'it. Tanba ita la gosta ema ida, ita hamosu issu bara-barak. Maibé, depois bolu tiha ministru mai hatán iha PN nia oin, mak foin hatene loloos saida mak akontese," Branco afirma.

Vise Prezidente Bankada FRETILIN ne'e hatete Governasaun daualu ne'ebé mai ho polítika atu halakon karatér sira ne'ebé fó projeitu ba malu ne'e, maibé atú ne'ebé akontese iha Governu anteriór da'et fali mai Governasaun daualu.

"Prátika ne'ebé la'o iha Governu anteriór mak fahe projetu de'it. Ajudikasaun direta de'it, single source de'it, la liuhusi aprovizionamentu normál, la liuhusi tenderizasaun ne'ebé se mak kualifikasaun di'ak liu para kaer projetu. Maibé, ita fó tuir sentimentu ida-idak nian, katak familia, kor hanesan. Se hanesan ne'e, ita atu lori nasaun ne'e ba ne'ebé," Branco afirma.

Nia mós dehan, bainhira Governu mai atu hadi'a sistema sira ne'e mak nune'e nafatin, oinsá mak bele kumpri lei ne'ebé vigora iha Timor-Leste.

Darwin_Optic

Popular

Error: No articles to display

.

Contact us

Palapasu
Dili, Timor-Leste
+670 7723 4852
+670 7728 1698
http://www.tempotimor.com

Kalendariu Arkivu

« March 2024 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Tempo Timor Networks

Online Counter