“Kuidadu ai-oan ne'e siknifika kuidadu ita-nia moris, ekonomia no ambiente. Se ita hakarak ita-nia joventude abanbairua agradese ba ita, ita kuda ohin e sira abanbairua hetan fuan, sira han, sira hanoin katak, ami-nia aman sira, ami-nia avó sira uluk lori hela esperánsa ida mai ami e sira mós sei kontinua atu husik hela futuru ida di'ak ba jerasaun abanbairua”, dehan nia iha Builiku, tersa (17/08).
Tanba prosesu fatin ne'e ba futuru sai hanesan jardin eroi sira tanba atu muda jardin eraoi sira iha Ainaru vila ba aldeia Builiku.
“Agora kompletamente Ministru ba asuntu Veteranu sira mós sei trata ida ne'e no Prezidente Repúblika mai iha ne'e vizita atu haree hodi mai halo dialogu ho autoridade lokál sira iha ne'e ho mós Munisípiu Manufahi”, informa nia.
Ho vizita ne’ebé halo ba eskola sira, movimentu agrikultura, eroi da pátria no administrasaun Munisípiu Ainaro hodi haree situasaun no problema ne'ebé iha atubele hato'o ba Prezidente Repúblika, Francisco Guterres 'Lú Olo' hodi ko'alia ho Ministériu kompetente sira atu rezolve.
Diretora Agrikultura Munisípiu Ainaru, Natalia de Ornai Amaral hatete, kuda ai-oan husi ne'e tanba haree jeografikamente iha munisípiu Ainaro fatin ida ne'e sempre akontese risku dezastre naturál hahú husi aldeia Builiku
"Ita-nia planu husi Ministru Agrikultura no peska hamutuk ho na’i-ulun veteranu sira atu hari’i jardin Bortániku”, afirma nia.
Dadauk ne'e liderasan sira vizita ona ossário ne'ebé mak prepara iha Ainaro vila no abanbairua iha planu sei ba tau iha Aldeia Builiku ne’ebé deside ona.
"Entaun ida ne'e, ho planu agrikultura ba oin ne'e mak, atu hari’i ho ai-oan espesi ne'ebé mak ami identifika hanesan Durian Rambutan no ai-klenken maibé aí ne'ebé mak ami prepara iha viveiro 400 no agora dadaun simbilikamente aí-oan ne'ebé prepara 70”, esplika ina. (*)