“Komisaun Interministeriál hala'o enkontru ho tékniku sira ba adezaun Timor-Leste nian ba Organizasaun Mundiál Komérsiu (OMK) nian ne'ebé enkontru ohin altu nível entre Komisaun Ministériu no grupu traballu nian ba datoluk nian ne'ebé sei realiza iha loron 29 abril 2022”, dehan Ministru Koordenadór Asuntu Ekonomia, Joaquiim Amaral, iha Salaun Suai Room, Timor-Plaza, Komoro, segunda (04/04).
Tamba ne'e, dokumentus ne'ebé Timor-Leste submete ba grupu traballu, halo apresiasaun ba dokumentu sira ne'ebé grupu traballu sira prepara antes submete ba Konsellu Ministru (KM) sei lori ba loron 29 abril 2022.
Rekezitu barak mak Timor-Leste priense lubuk ona no sei kontinua prosesu nia laran, Tanba iha primeiru reforma asuntu nasionál liliu rejime Komérsiu atu ajusta no aliña ho rejim komérsiu rejionál no internasionál nian inklui reforma lejislativu lubuk ida atu ajusta Timor-Leste nia preparasaun ba partisipa iha sistema Organizasaun Mundial Komersiu (OMK).
“Ministériu relevante sira prepara ona dokumentu lubuk liuhusi diálogu negosiasaun ita simu pergunta lubuk ida husi estate membru sira kona-ba ita-nia situasaun ekonomia, rejime komérsiu no lejislativu sira ne'ebé permite ho investimentu externa ne'ebé ita responde no sei lori ba hamutuk dokumentu servisu ho produtu ne'ebé Timor-leste lori ba meza negosiasaun atu hola parte iha Organizasaun Mundiál Komersiu (OMK)”, afirma nia.
Ba dokumentu ne'ebé prepara mak Check List ba SPS, Planu aksaun ba SPS nian, Planu Lejislasaun sira no respostas adisionál sira ne'ebé estatu membru sira hato'o mai inklui rekezitu sira seluk.
Desde inisiu Timor-Leste adopta merkadu livre ne'ebé halo negosiasaun no komérsiu ho nasaun barak bainhira Timor-Leste tama iha Organizasaun Mundiál Komérsiu (OMK), bainhira iha dispute ruma ho setór privadu sira, komérsiu sira ka parseiru sira husi rai liur entaun OMK bele rezolve problema sira kona-ba multilaterál no bilaterál.
“Dadaun ne'e, Timor iha ona rekursus ne'ebé garantia ba adezaun OMK hanesan produtu husi merkadu nian mak servisus no produtu inklui projetu agrikula sira ne'ebé ita presiza jere didi'ak nune'e ita bele tama ba faze negosiasaun nivel bilaterál no nível multilateral”, dehan nia.
Enkuantu Timor-Leste tama nia faze inportante tebes bainhira organiza-an hodi parsipa ona iha reuniaun Grupu Traballu (Working Party Meeting) dahuluk no daruak.
Dadaun ne'e, tama ba faze datoluk enkontru Reuniaun Komisaun Interministérial OMK-Extraordináriu ne'ebé parsipa husi membru Komisaun interministeriál hotu. (*)